Salut!

Zilele trecute am fost cu antrenorul meu de tenis la padel… și am rămas surprins cât de tare e!

E un sport super social, ușor de învățat și incredibil de fun.

Mi-a venit o idee: să facem prima experiență de padel pentru comunitatea Attraction și din club și de pe online: 2 ore relaxate, în echipe rotative, unde jucăm, socializăm și ne distrăm împreună.

Nicio presiune, niciun nivel necesar.

Dacă vrei să faci parte din primul grup din București, completează aici: https://forms.gle/Hx96r56T3vzMkjHeA

Cei care completează vor intra în grupul privat de WhatsApp, unde anunțăm data, ora și toate detaliile.

Ne vedem pe teren!
Bogdan

La 18 ani, în 2001, am câștigat un concurs de eseuri intitulat „România în care aș vrea să trăiesc”, organizat la Memorialul de la Sighet – fosta închisoare comunistă unde au pierit atâtea dintre elitele acestei țări.

Visam atunci la o Românie liberă, dreaptă, europeană.
Și România de azi e mai aproape de acel vis. Dar are și rupturi adânci.

Ceea ce am trăit eu – și alții – în ultimii ani e departe de orice vis. Mai grav: e incompatibil cu demnitatea, libertățile și drepturile fundamentale dintr-un stat de drept.

Cel mai dureros e altceva:
tot ce mi s-a întâmplat mie se poate întâmpla, oricând, oricui – chiar și atunci când pare imposibil.

Abia acum am înțeles ce înseamnă cu adevărat să fii tras într-o luptă.
Să nu mai poți întoarce spatele, chiar dacă ai vrea.
Să nu mai poți tăcea, chiar dacă ți-e frică.

Poate că n-am făcut destul. Poate că am tăcut prea mult.
Dar de acum, nu mai pot tăcea.

Eseul cu care am câștigat acel concurs se numea „Viitorul depinde de mine”.